sâmbătă, 27 februarie 2010

9 cu frezii albe


Intr-o dimineata am primit cele mai frumoase frezii din lume. Era intr-o zi de 9 pe la 9 si ceva. Mai tarziu m-am rugat sa-mi fie toate zilele de 9, sa mai primesc frezii albe de dimineata. As sterge din calendar restul zilelor, sa-mi ramana doar cele de 9 pline de frezii intinse pe cand deschid ochii. 9 cu frezii albe, obsesie.

vineri, 26 februarie 2010

Sade - Soldier of Love

Revenire. Tot cu ganduri razboinice, dar mai bune si mai altfel:

joi, 18 februarie 2010

regulile netului de dragul belitilor in CUVINTE ADEVARATE

Eiiiiiii... De cateva zile nu mi-a venit sa insir nimic. Si tocmai ce am produs una grozava.

Reguli de functionare pe net:


regula nr 1. bagati dracu` un text copt de capu` vost

regula nr 2. scrieti, ma, citet in lb romana! nu bagati engleza de balta adaptata ca ciorapu`

regula nr 3. cine dracu va credeti de scrieti ca apucatii atatea sute de cuvinte?! scurt si la subiect, belitilor!

regula nr 4. hai, fa, ca ma plictisiti cu atatea cuvinte la metru!

regula nr 5. in puii mei! marsh ca nu stiti nimic!

Valabile pentru marea scriere la metru cu pretentie de original si coptura de traducere pe apucate. Cu alte cuvinte, FUCK ca ma apuc si eu! Ma-sa!

miercuri, 10 februarie 2010

marți, 9 februarie 2010

radacini albastre

Ratacesc prin padurea de gheata, printre radacini albastre infipte in adancuri. Eu curg, ele raman. Le-am rugat sa ma lase sa-mi asez si eu trupul alaturi de ele. Au tacut inghetat, iar eu am curs printre ele, departe. Mai imi las sufletul sa cada la picioarele lor, radacini albastre infipte in adancuri. Mai ma rog sa raman. De departe, curg apa fara culoare, rugand tacerea sa-mi cante. Buna dimineata, minune cu ochii albastri din padurea de gheata! Sa-ti fie viata lumina!

luni, 8 februarie 2010

in genunchi pe zapada

Ninge si azi. Inca stau in genunchi pe zapada rosie. Inca privesc linia albastra a cerului care ma acopera. Si-mi pun aceeasi intrebare: cate culori are viata pentru mine?

sâmbătă, 6 februarie 2010

66

66 de pasi pierduti pe o strada din mine. I-am numarat de cand au sosit. Sunt multi si cresc, zi de zi, prin mine, ca o poveste. Pe margini sunt eu, in mijloc ei. In jurul lor imi rasucesc clipele. Sunt colorati. Dimineata ii vad albastri-azur legandu-ma la ochi, sa mai treaca o zi fara ei. Pasi pe cerul meu, pe o strada din mine, spunandu-mi ca nu sunt. Aceeasi poveste tacuta, fara cuvinte. Din cand in cand le mai soptesc sa imi cante o plimbare prin lume. De obicei nu ma asculta. Se intampla insa zile cu minuni, cand lumina lor se trezeste si-mi spune: TU esti cea mai frumoasa din lume! Si-atunci ii cred, si ma invart din nou in jurul lor, eu, existenta cu clipe marunte.

Aubade

vineri, 5 februarie 2010

Abdullah Ibrahim - Blue Bolero



Cand nu vrei, mi-l fredonez singura, sec.

un fluture schiop

Eu ... doar cuvinte.

Uneori stau si atat. Parca as fi un fluture fara aripi, un fluture schiop. Cand sa ma intind sa lovesc aerul si sa zbor, constat ca l-ai respirat pe tot si-atunci schiopatez. Oare de ce nu vii sa-mi aduci o gura de aer sa mai pot zbura? Cum sa zboare un fluture incolor, fara aripi? Cand?

Da-mi o gura de aer albastru, te rog! Am nevoie sa zbor.

a fredona muzica sec

Doar muzica si asta ciuntita de ideea ca nu e cum mi-as dori-o. Mi se intampla sa fiu vaduva de cuvinte. Ma entuziasmez si-apoi cad fara ele. Undeva, departe, am niste sunete care ma asteapta. Si-as fugi catre ele. Ma-mpiedica un gand si-o lipsa. Si-atunci tac si mai fredonez cate unele. Sec.

Intr-o zi am avut un pian cu cutite infipte in el. Ma durea. Mi-as canta la el tacerile. Si-as asculta din el alte taceri. Mi-as intinde mainile insangerate catre. Si-as ofta. Unii isi ingrijesc pianele. Altii isi aduc acasa istoria. Eu nu am nimic. Decat, poate, o vaduvie de cuvinte pe care mi-o cant. Era sa scriu plangand, dar am uitat ca azi trebuie obligatoriu sa rad. Sunt singura in mijlocul peretilor 4, si-aici se rade in hohote. Afara se plange. Azi sunt barbat. Sa-ti cant o sonata. Sa-ti pun o culoare pe buze. Sa-ti imbrac visul. Sa iti spun cat esti de frumos. Sa-ti intind mana plina de flori. Sa te ajut sa urci. Sa-ti duc plasa plina cu dureri. Sa fii al meu. (Ce bine e sa fiu ca tine!)

Rad pentru ca azi si aici se rade. Afara se plange. Nici nu ies. Nici nu ajung departe la sunete. Doar fredonez sec.

joi, 4 februarie 2010

miercuri, 3 februarie 2010

Peter Gabriel - The Book of Love

Preluata de pe blogul lui IT Morar care a postat-o deja cu gandul la 14-24 februarie.



Eu o inchin zilei cu soare de ieri, de azi si de maine.

marți, 2 februarie 2010

azi

Doar o apa care curge lina la vale, catre in jos. E ca si cum ai urca. Drum razand de tine, de mine, de peretii goi si de strada verde. Incercam sa murim cate un strop, printre lacrimi si hohote sterse. Cat sa fie adevarat? Atat cat suna telefonul de doua ori, singur. Atat cat mana intinsa cauta si da doar de cugetari intelepte. Murim catre inapoi, in jos si in sus, fara directie. E ca si cum o apa ar curge linistita la vale, catre in sus. Rotund.

Bea un ceai, tinere, atunci cand mintea ti-o ia ranza de atata ras sau plans. Noi nu umblam goi pe pereti, doar goi printre propriile noastre ganduri ... uitand sa traim respectabil in doi. Cum sa uiti ceva ce nu a fost? Simplu, cu o inteligenta care fascineaza.

Brian Eno - By This River