In miez de zi, zambind, din nou. Imi canti? Mi-as aseza degetele mele mici de-a lungul degetelor tale fine si lungi, asa, ca-ntr-o imbratisare. Sa-mi canti. Alergand pe clape, incet. Sa vii. Sa-mi aduci lumina zilei si chipul tau urcand catre mine. As sta sa-mi canti. Alergand cu mintea prin cuvintele tale, incet. Si m-as uita, in bratele tale, la povesti. Hai vino! Sa-mi spui fantezii si minuni, implinite si de implinit. Stii? Mai stii? Cate ore am visat impreuna timpul curgand printre noi sau in afara. Imi spui o poveste? Mai imi spui? Si-un cantec. Si-o viata.
Multumesc pentru zambet, cuvant si gand. Mai cer inca. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu