Sau nu-mi plac. Nu mai imi place nimic. Imi iau cookie-ul si plec dracului. M-am saturat sa stau sa ii vad cum se scurg cersind o bucata pe care eu nu sunt in stare sa o stapanesc dupa reteta. Sunt o fraiera. As fi vrut sa fiu altfel, ca ea, cea care l-a gazduit, l-a intretinut, l-a folosit, l-a inspirat si-apoi l-a aruncat. Domnisoara, chapeau bas! Eu n-am stofa. Sunt o negatie si atat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Thu, drumul pana la cluj nu-i asa lung. Vin si te oblig sa te uiti in oglinda si sa rostesti cu voce tare cum te cheama si cine esti. Atunci ai sa intelegi ca NU ai voie sa te indoiesti nicio clipa de tine, de cine esti, nici chiar daca oglinda e sparta de unii.
RăspundețiȘtergere