marți, 24 noiembrie 2009

despre genialitate


Mi-ar place sa am un calc legat la mintea mea direct. Sa nu trebuiasca sa ma ridic din pat cand ma apuca momentul de creativitate maxima, doar sa dictez ca o lenesa ce sunt. Ma apuca seara de obicei, pe cand stau in caldura si incep sa motai idei. Daca mai e sa si vad ceva care ma stimuleaza devin geniala si ma revars...direct in somn. Logic doar, ce-ai crezut? Pe dimineata uit tot si ma enervez. Si-atunci incep sa scriu aberatii. Ma certi? Si eu ma cert de ce dorm, de ce mananc, de ce respir. Si de ce sunt atat de normala taman atunci cand ar trebui sa devin geniala. Si imi incep ziua.

Ma minunez cat de frumos e acest popor care are o memorie mai mult decat scurta. Ma minunez cum tinerii nostri geniali vorbesc perfect romgleza de balta, pardon, de mess. Ma mai minunez ca am invatat sa dirijam cu folos toate masele si incep sa functioneze si la noi campaniile obamesti, semn ca intr-un mare final am ajuns si noi sa ne pierdem mintile alea geniale. Ma tot minunez cum mai exista cititori de bloguri de gramatica, adica de blog ca doar unul mai e pierdut prin virtualitate, de cand s-a dus si Pruteanu. Si ma tot minunez cum de mai rasare soarele si peste noi, in ce bezna totala am ajuns sa traim.

Am fost intrebata de criterii estetice. La ce bun sa mai cautam criterii estetice cand nu le avem nici pe cele morale minimum necesare? S-a amestecat frumosul cu mocirla peste limita admisa si-acum doar colcaim in toata genialitatea noastra.

De dimineata citesc de copii geniali. Mai exista si in alte parti, nu numai la noi. La ei e unul la multe milioane si il menageriaza cum trebuie. La noi sunt mai multi la cateva mii si ii pierdem pe traseu cu cea mai mare seninatate posibila pentru ca, nu-i asa, suntem noi toti geniali.

Intre timp mai facem cate o afacere geniala si ea in smecherii. Daca merge bine o vindem la aia de muncesc mult si cu folos. Daca merge relativ bine o vindem iar, tot la aia cu munca. Daca merge prost atunci ne apucam de alte idei care mai de care mai geniale si mai sortite pieirii. Si intre alt timp tot visam la calculatoare legate direct la mintea noastra geniala care sa ne ajute sa dormim in timp ce coacem idei inscrise si ele in aceeasi linie de genialitate. Estetic, poate si etic, cat despre moral ce sa mai vorbim...

In final constatam ca nu s-a mai intamplat nimic genial in zona, asa, cam de vreo prea multi ani...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu