Urcam. Doua voci primeau intr-o casa alte doua voci. Mi s-a parut atat de straniu ori mai bine departe. Incep sa gandesc robotizat. Aceleasi lucruri, aceleasi imposibilitati, aceleasi ciudatenii. Sablon necunoscut. Nimic nu se leaga, totul se destrama. Nu-i asa ca viata asta e o nebunie totala? Matrix. Pleci si ajungi tot acolo. Nimic nu se intampla, totul se succede. Fara sens.
Eu sunt o aberatie. Privesc oameni pe plaja. Undeva, candva, poate intr-o zi de azi. Eu traiesc dintr-o amintire. La mine totul e o reluare a ceea ce nu a fost. Un program prestabilit de consoane imposibile. BDTS. Si raspunsul: Eu Nu Exist. Tu Cine Esti? NIMENI. Pentru ca eu nu sunt cel care a ajuns. Iar tu nu esti cea care sa fii. SIMPLU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu