Cateodata mai beau cafea cu un inger si-i aud glasul, si-l simt, nu-l ating. El aude cum canta soarele dimineata si la apus, si luna cand umbla pe cer. Eu sunt departe. Dar simt si ating apa cand curge fierbinte pe piele. Si vantul cand sufla. Si viata. Si ma intreb cate vieti mai am sa respir fara el? Cat?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu