Si-am dat drumul cuvintelor sa curga la vale, sa raman fara, sa stralucesc prin nedefinirea lor. Si-as devora, in tacere, felii subtiri de vitel in sange, precum napastuirile gandurilor care mi-au navalit in creier devorandu-ma ele pe mine. Crud amestec de moarte si viata care creste in fata ochilor salbaticind si incetosand privirea. Cuvinte ce curg in tacere. Si sange. Sezon de vanatoare deschis catre corpuri firave. Ele domestice, eu fiara. Nu m-ai vrut. N-am gasit loc intre palme ocrotitoare. Nu mi-am pierdut trairile printre hauri de dragoste. Nu m-am regasit. Nu am trait. Acum tac visand pantagruelic felii de carne domestica devorata salbatic. Si vorbesc, insiruiri fara noima din care oricine intelege orice, mai putin sensul. Stelele se numara singure ca si tacerile, ca si visurile, ca si mirarile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu