Poarta, Perfect, Posibil, Pornit, Primit.

E dulce-amara cafeaua mea matinala. Citesc vrute si nevrute si ma gandesc cum as putea sa fac o multime de chestii si nu fac nimic, doar stau. Cel mai tare insa m-as porni pe un drum la capatul caruia ma asteapta o poarta. Si-as suna si-as intinde un fir plapand de frezie alba si as intreba senina: ma primesti? Mi-as dori un singur raspuns, nerostit. Unul cuprins, sarutat, aprobator de dragoste. Himera, zici... De la cafeaua mea matinala pana la filmul adormit trec orele in care mai scriu, mai tes ganduri, mai fac lucruri, nu multe. As putea face atatea, doar stau. Imi trece timpul, zici. O stiu. Mi-l savurez pe-ndelete ca si cand as avea secole. Sau poate chiar am. Iar poarta sta undeva singura, poate asteptandu-ma. Uneori ma intreb daca scartaie, daca e ruginita, daca e inchisa-ferecat, daca stie cand ploua ori cand rasare lumina. Intrebari fara semn. Nu le spun constatari pentru ca nu am vazut-o, n-am pipait-o. Doar o visez asa cum doar stau. Am asteptat-o sa vina la mine. N-ai mai vazut poarta umbland? In viata mea am avut parte de multe porti care m-au intampinat, venind ele la mine, altfel de porti, din acelea prin care treci sa te-nalti. Unii le spun trenuri. Eu le-am spus porti. Au venit deschizandu-se, una cate una. Si m-am tot inaltat. Acum am ajuns sa-mi doresc sa merg eu catre poarta. Pentru ca ma cheama nerostit si m-alunga si-apoi iar ma cheama. O astept sa se decida. Intre timp doar stau. Mai traiesc, normal, ridicandu-ma printre alte porti, continuand. Sunt calatoare, o calatoare care adora cafeaua de dimineata si ceasca de alaturi pe care-si doreste sa o umple. Si mana de la capatul ei, mana fina, perfecta. Si albastrul ochilor, la fel de perfecti. Si poarta luminata, perfecta si ea. Am construit-o asa, zici. Se prea poate. Fiecare isi construieste perfectiunea. Si-apoi o modeleaza. Anii mei isi asteapta rolul de modelator, pe cand cafeaua va fi perfecta, facuta de mana perfecta sub ochii perfecti, iubind perfect. Nu exista perfect? Exista! Doar noi trebuie sa il construim spunand doar un singur cuvant: impreuna.