Mi-as cumpara un brad artificial. Il urasc, dar l-as cumpara. Nu stiu daca as putea sa ma si uit la el. Nu as mai avea aroma de Craciun in casa si m-ar durea, dar mi-e atat de mila de ei cand ii vad taiati, pe cei vii, incat as risca. M-am gandit sa imi cumpar unul la ghiveci. Nu am cautat inca. Inca stau si ma gandesc cum sa fie Craciunul in mine. Artificial sau viu?! La cat de artificial e totul in ultima vreme cred ca, in final, am sa ajung la varianta brad de plastic. Totul e de plastic acum si brazii, si papusile, si apropierea, si sentimentele, si oamenii, si viata, tot.
Mai am un gand...il astept, oare? Pe Craciun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu