Lumea in alb si negru ... mai dramatica, mai expresiva, poate mai extremista. Cat e bine si cat e rau? Sau e si bine si rau. Un drum pendulat intre extreme, simtindu-le pe propria piele, dramatic. Griurile apartin generatiilor sau trecerii intre ele, nuantand scurgerea timpului.
Mie imi place lumea in alb si negru. Atunci cand poti spune clar: astazi e DA, indiferent daca e alb sau e negru, indiferent daca e sfarsit sau e inceput. Culmea e ca imi plac si griurile, pentru ca intotdeauna ma conduc undeva, catre una din extreme. Cu o conditie, sa vina dupa alb sau dupa negru. Sa imi dea timp sa le inteleg. Sa imi dea forma in care sa le asez. Sa porneasca si sa ajunga si mai ales sa fie ale mele.
Intre timp imi beau cafeaua. Se spune neagra si amara. Eu as spune un brun prajit, aromat, savurat.
Mie imi place lumea in alb si negru. Atunci cand poti spune clar: astazi e DA, indiferent daca e alb sau e negru, indiferent daca e sfarsit sau e inceput. Culmea e ca imi plac si griurile, pentru ca intotdeauna ma conduc undeva, catre una din extreme. Cu o conditie, sa vina dupa alb sau dupa negru. Sa imi dea timp sa le inteleg. Sa imi dea forma in care sa le asez. Sa porneasca si sa ajunga si mai ales sa fie ale mele.
Intre timp imi beau cafeaua. Se spune neagra si amara. Eu as spune un brun prajit, aromat, savurat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu