Ma uit cum sunt inlocuita. Ma uit cum raiul ramane neatins. Ma uit cum apa mea e calcata in picioare de absente. Ma privesc. Ma imbarbatez. Ma fac albastra. Plec. Acolo unde poate o sa vina uitarile. Doar poate. Nimic nu e sigur. Nici macar faptul ca am existat. Totul a fost doar o parere, poate. Doar poate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu