Revelatii. Imi place sa stau pe margini sa privesc, sa gandesc. Sunt o fiinta norocoasa, iar asta ma ajuta sa exist. Fara sa pacatuiesc. Stiu ca vrei sa ma faci sa reactionez si iti multumesc. Vrei sa ma scoti din lenea mea proverbiala. In final, voi ajunge unde trebuie, pe o terasa, sorbind cafeaua si citindu-te. Terasa va fi imensa, pe masura, iar eu libera. Si cum va fi? Te voi citi avandu-te alaturi si doua cesti dantelate, asa cum le stim amandoi. Placerea suprema. Hermitage, iubitul meu! Pe blonda am lua-o sa ne serveasca, imbracata in verdeata-i ieftino-transparenta. Cu restul sa ne jucam, ascutindu-ne ghiarele. Imi revin, dragul meu drag, eu "cunoscatoarea". Si-ti promit ca intr-o zi voi fi mai mult decat un epigon ratacit. Multumesc! De-asta te ador!
Ce voi citi? Numele orhideei. Iar terasa va fi intre paduri, ca pentru noi.
SI ASA VA FI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu