As pleca in zari, urcand in nacela vazduhul. Goala. Asteptata. Urcata. Zburand. Catre cerul lumii, in el, sub el. Sarutata. Mai stii, lumea cucerita in plina zi, lumea din mine? Descoperita. Sosind inspre tine, dintre siruri de vii cu boabe negre zemoase, eu, cuvant. Mi-ai primit in nacela trupul si sufletul, tu, lumina. Si-am plecat numarand sirul nesfarsit al zarilor.
La o masa lunga, vinul se-asterne-n pahare, rosu si sec. Noi. E noapte din nou. Fanteziile au aripi negre precum zburatorul, negre-mister. Tu cine esti? Eu sunt aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu