Doamne, iar canta. O voce in noapte urland dragoste. De ce dai, Doamne, drumul la suflete pustiite de atata iubire? De ce le lasi sa umble pe strazile tale singure? De ce, Doamne, de ce? Mi-e drag copilul asta cum canta sfasiat. Blondele merita sa fie iubite. Pacat insa ca n-au timp si de suflete. Ele sunt locuite doar de vieti goale. Poate e mai bine asa. De ce? Pentru ca asa pot sa aud eu voci urland dragoste. E un privilegiu. Ce-ar fi lumea asta fara atatea voci care isi urla iubirea peste toate noptile? Doar mai pustie, mai rece, mai stinsa.
Noapte buna, voce! Multumesc ca mi-ai cantat si mie o clipa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu